Cand pe marea vetii eu, trecut-am grele incercari
Cand necazul s-a ivit, Domnul, El m-a smerit mai mult
In singuratatea grea, plangea inima mea de dor
Dupa harul Domnului sa-mi vina in ajutor.
Cand in largul marii am fost, malul eu l-am dorit mereu
Dar furtuna s-a ivit, Domnul, El m-a smerit mai mult
Cand aproape-am fost de mal, a mai venit un val din larg
Ce m-a dus in departari prin alte incercari mai mari
Dar in tot necazul meu, Domnul m- a ocrotit mereu;
El m-a scos cu Mana Sa din incercarea grea, chiar El!
Bratul Sau mantuitor m-a ridicat din valul greu,
Sufletul El l-a salvat din marea de pacat.
Inspre Domnul am strigat, din val m-a ridicat chiar El,
Valul marii furios Domnul l-a linistit pe loc ;
Cate zile voi avea in toate il voi lauda pe El ;
El m-a scos cu mana Sa din incercarea grea.
Bratul sau mantuitor m-a ridicat din valul greu
Sufletul El l-a salvat din marea de pacat.