Corurile lui Neemia

Cand sfintea Neemia zidul, tot Ierusalimul,
Asculta uimt cantarea, ce ‘nalta sublimul.
Corurile se unira; cantul nu imparte
Strigate de bucurie, se-auzeau departe.

/: Ei lucrau cu-nsufletire, cu o mana toti zideau
Sabia tineau cu alta, si-astfel zidul ispraveau. :/

Temelia noastra-i Isus, inaltam sus zidul
Sa cladim deasupra azi, spre viitor destinul.
Pe aceasta temelie au zidit martirii,
Au cantat mergand spre moarte, imnul nemririi.

/:Sa zidim argint si aur, pietre scumpe pentru rai
De-om zidi lemn, fan si trestii, numai focul va da grai.:/

Noi luptam s-avem cununa cea nevestejita
Lupta este tot mai grea si mai indarjita.
Sa luam toti armatura, sa stam in piciare,
Ziua ceea grea a fi, dar biruitoare.

/:Sa luptam cu armatura
C-an vechime vom lauda
Coruri mii vor fi unite
Si-o cantare vom canta. :/