Eram copil, si-atata bucurie
Ma insotea pe cale spre Hristos
Aveam fiorul sfant de nostalgie
Cand mici poveri ma apasau in jos
In primaveri treceam prin lungi zavoaie
Si canturi ascultam de ciocarlii
Vedeam seninul cald chiar si pe ploaie
Cantam patruns de sfinte melodii
Dar mai apoi fiind pribeag prin lume
Am fost atras de amagiri mereu
Crezand ca au si slava si renume
Mi-au stins cautarea dupa Dumnezeu
Cautam mahnit adesea fericirea
Si cand mi se parea ca o gaseam
Eram mai trist era nefericirea
Dezamagit si frant ea ramanea
Tarziu am intalnit un sfant pe cale
Si eu i-am spus ce-n suflet am avut
Ma ascultat si-apoi mi-a zis cu jale
Intoarcete de unde ai cazut
Azi m-am intors, imi pare rau de anii
Ce i-am pierdut si nu i-am folosit
Imi plang trecutul, Doamne-Ti cer iertare
Primesema din drumul ratacit
Mai da-mi o Doamne iar divinul cantec
Ce ma-nsotea cand eu eram umil
Mai da-mi seninul anilor de fraged
Ca si atunci cand eu eram copil