Din paradisul luminos, te coborai cu zor strabune
Spre Ierihonu-ntunecos, spre-adancul zis, desertaciune.
Nu te-asteptai, dar s-a-ntamp1at, multimi de demoni navalira
Si te-au batut, te-au dezbracat, de tot ce-i sfant te jefuira.
R: Plangea-i zdrobit, far‘ ajutor,
Aproape mort de-acea cruzime
Cand cobora incetisor
Un preot; legea din vechime.
Cand te-a vazut, trecu grabit, n-avea putere de salvare
Trecu si jertfa, un levit, nici el nu ti-a adus iertare.
Cand moartea-ncet te dobora, din cotitura ingustata.
Un bland Samaritean venea, era Isus, se-opri indata.
R: Doar singur El s-a aplecat,
Prin jertfa Sa, te ridicase
El, ranile ti-a vindecat,
Caci Duh si Sange Sfant, turnase.
Te-a dus pe-asinul harului, la han, Biserica divina,
Traiesti lucrarea Duhului, pan‘ Domnul iarasi o sa vina.
„ Ai fost salvat ca sa salvezi “ti-a zis Isus la despartire,
„Sa mergi, sa-nveti, sa echipezi, sa cherni mereu la mantuire“.
R: Da ajutor celui lipsit, cand se indreapta spre peire.
Doar pentru toti a patimit, Isus, prin jertfa de iubire.
Ce minunat,ce glorios, va fi cand o s-auzi odata:
„Rob silitor si credincios, primeste raiul ca rasplata“.