Pilda fiului risipitor

(0 votes)
PILDA FIULUI RISIPITOR – Luca 15:11-32

Verset de aur :
Ezechiel 33:11 Spune-le: „Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?"

I. CAMINUL LUI - v.11 El a mai zis: „Un om avea doi fii.
Descrie casa unui fermier prosper din vremea aceea. El avea parte de confortul, îngrijirea, sfaturile, bunurile şi protecţia unui tată bun. Ilustrează aceasta prin bunătatea lui Dumnezeu faţă de creaturile Sale şi faţă de om: sănătate, putere, hrana, îmbrăcăminte, etc.

II. CEREREA LUI - v.12 Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: „Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine." ªi tatăl le-a împărţit averea.
Aparent nici o recunostinţă. De ce această dorinţă de a pleca ? Poate din cauza unui anturaj stricat, a unor cărţi proaste şi a unei inimi rele a necredinţei.

Romani 2 : 4-5
4 Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?
5 Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu
Evrei 3 : 12 Luaţi seama, deci, fraţilor, ca nici unul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu.
Observa ca tatal da curs cererii. Adesea, Dumnezeu ne lasa pe calea aleasa de noi, ca sa invatam din experientele amare nebunia pacatului.

III. PLECAREA LUI - v.13 Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul, şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea, ducând o viaţă destrăbălată.
A întors spatele unui cămin, unui tată, unei purtari de grija, unui sfat bun....

cf. Isaia 53 :6 Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.
Isaia 59 :1-2
1 Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă,
2 ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund Faţa Lui şi-L împiedecă să vă asculte!
Romani 3 :12 Toţi s-au abătut, şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar.
Ezechiel 33:11 Spune-le: „Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?"
Isaia 1:4 Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânţă de nelegiuiţi, copii stricaţi! Au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors spatele...
Ieremia 7:23 Ci iată porunca pe care le-am dat-o: „Ascultaţi glasul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veţi fi poporul Meu; umblaţi pe toate căile pe care vi le-am poruncit, ca să fiţi fericiţi."
24 Dar ei n-au ascultat, şi n-au luat aminte, ci au urmat sfaturile şi pornirile inimii lor rele, au dat înapoi şi n-au mers înainte.

IV. NEBUNIA LUI – v.13 Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul, şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea, ducând o viaţă destrăbălată.
El şi-a irosit banii, sănătatea, puterea, caracterul şi timpul pe fleacurile diavolului. La fel se întamplă cu fiecare persoană nesalvată sau nemântuită.

cf. Isaia 55:2 De ce cântăriţi argint pentru un lucru care nu hrăneşte? De ce vă daţi câştigul muncii pentru ceva care nu satură? Ascultaţi-Mă, deci, şi veţi mânca ce este bun, şi sufletul vostru se va desfăta cu bucate gustoase.
Marcu 8:36 Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?
Tot ce are lumea nu este decât poftă şi mândrie şi totuşi miloane de oameni irosesc tot ce au ca să le obţină.
1 Ioan 2:16 Căci tot ce este în lume: pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este de la Tatăl, ci din lume.
Ieremia 2:13 „Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, care nu ţin apă."

V. MIZERIA LUI – v.14 După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.

„A cheltuit totul"
1. Falimentul său
cf. Luca 7 :41-43
41 „Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci.
42 Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi, deci, care din ei îl va iubi mai mult?"
43 Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult." Isus i-a zis: „Drept ai judecat."

2. Foametea – seceta – balonul de sapun s-a spart, toti asa zisi prieteni au disparut cu banii lui.

3. Nevoia : Fara hrana, prieteni, haine, bani. Ce imagine a nevoii pacatosului, a saraciei si ruinei Lui.
cf. Ieremia 2:19 Tu singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n-ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor."

VI. DEGRADAREA LUI – v.15 Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.

1. Cetăţeanul – imaginea diavolului – prinţul acestei lumi. La început prieten şi acum stăpân.
2. Sarcina lui - să hrănească porcii. Să hrănească poftele necurate şi josnice ale cărnii. Observă că nu era lipsa de roşcove.
Galateni 6:7 Nu vă înşelaţi: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit." Ce semenă omul, aceea va şi secera.

VII. CHIBZUIREA LUI – v.17 Şi-a venit în fire şi a zis: „Cîţi argaţi ai
tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici!

"Şi-a venit în fire"
Deuteronom 4:39 Să ştii, deci, în ziua aceasta, şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pământ, şi că nu este alt Dumnezeu în afară de El.
Haggai 1:5-7
5 Aşa vorbeşte acum Domnul oştirilor: „Uitaţi-vă cu băgare de seamă la căile voastre!
6 Sămănaţi mult, şi strângeţi puţin, mâncaţi, şi tot nu vă săturaţi, beţi, şi tot nu vă potoliţi setea, vă îmbrăcaţi, şi tot nu vă este cald; şi cine câştigă o simbrie, o pune într-o pungă spartă!
7 Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Uitaţi-vă cu băgare de seamă la căile voastre!
Deuteronom 32:29 Dacă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, şi s-ar gândi la ce li se va întâmpla.

( Ilustraţie: STAI ! PRIVEŞTE ! ASCULTĂ ! )



VIII. HOTĂRÂREA LUI – v.18-19
18 Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta,
19 şi nu mai Sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi."
Rezultatul chibzuirii.

IX. ÎNTOARCEREA LUI – v.20a Şi s-a sculat, şi a plecat la tatăl său.
El nu numai că a luat o hotărâre, dar a trecut şi la faptă.


X. PRIMIREA LUI – v.20b-24
20 b Când era încă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l-a sărutat mult. 21 Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai Sunt vrednic să mă chem fiul tău."
22 Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare.
23 Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne veselim;
24 căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit." Şi au început să se veselească.

1. Sărutul împăcării
Cf. 2 Corinteni 5:19-21
19 că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neţinându-le în socoteală păcatele lor, şi ne-a încredinţat nouă propovăduirea acestei împăcări.
20 Noi, deci, Suntem trimeşi împuterniciţi ai lui Hristos; şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu!
21 Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.

Efeseni 2:13 Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos.

Efeseni 1:6 spre lauda slavei harului Său pe care ni l-a dat în Prea Iubitul Lui.

2. Fără îndoială o baie bună care vorbeşte despre renaştere.
Tit 3:5 El ne-a mântuit, nu pentru faptele, făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înoirea făcută de Duhul Sfânt.

Ioan 13:10 Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi Sunteţi curaţi, dar nu toţi."

3. Cea mai bună haină care ne vorbeşte despre dreptitudine (conformare cu standardul divin)
cf. Romani 3:22 Şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire.
Romani 4:3-6
3 Căci ce zice Scriptura? „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s-a socotit ca neprihănire."
4 Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socoteşte nu ca un har, ci ca ceva datorat;
5 pe când, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socoteşte pe păcătos neprihănit, credinţa pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire.
6 Tot astfel, şi David numeşte fericit pe omul acela pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socoteşte neprihănit.
Isaia 61:10 „Mă bucur în Domnul, şi sufletul Meu este plin de veselie în Dumnezeul Meu; căci M-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, M-a acoperit cu mantaua izbăvirii, ca pe un mire împodobit cu o cunună împărătească, şi ca o mireasă, împodobită cu sculele ei.

4. Inelul – iubire, viaţă şi iubire eternă.
Ioan 10:27-30
27 Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.
28 Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea.
29 Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.
30 Eu şi Tatăl una Suntem."
Ieremia 31:3 „Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veşnică; de aceea îţi păstrez bunătatea Mea!

5. Încălţămintea – înfiere
Ioan 1:12 Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;
1 Ioan 3:1 Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi Suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El.
Romani 8:15-17
15 Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava! adică: Tată!"
16 Însuş Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că Suntem copii ai lui Dumnezeu.
17 Şi, dacă Suntem copii, Suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.

6. Ospăţul – purtarea de grijă.
Filipeni 4:19 Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.

7. Bucuria
Luca 15:10 Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte."
Romani 15:13 Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credinţa, pentruca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde!
Ioan 15:11 V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, şi bucuria voastră să fie deplină.

XI. FRATELE MAI MARE – v.25-32
25 Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.
26 A chemat pe unul din robi, şi a început să-l întrebe ce este.
27 Robul acela i-a răspuns: „Fratele tău a venit înapoi, şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine."
28 El s-a întărîtat de mânie, şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară, şi l-a rugat să intre.
29 Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: „Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atîţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei;
30 iar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat."
31 „Fiule" i-a zis tatăl „tu întotdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al tău.
32 Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit."
Mulţumit de sine şi mândru. Lăsat în afara uşii casei tatălui.

Luca 13:24-30
24 „Nevoiţi-vă să intraţi pe uşa cea strîmtă. Căci vă spun, că mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea.
25 Odată ce Stăpânul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, şi să ziceţi: „Doamne, Doamne, deschide-ne!" drept răspuns, El vă va zice: „Nu ştiu de unde Sunteţi."
26 Atunci veţi începe să ziceţi: „Noi am mâncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod."
27 Şi El va răspunde: „Vă spun că nu ştiu de unde Sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii."
28 Va fi plânsul şi scrîşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară.
29 Vor veni de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi, şi vor şedea la masă în Împărăţia lui Dumnezeu.
30 Şi iată că Sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, şi Sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă."

Romani 10:1-3
1 Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru Israeliţi, este să fie mântuiţi.
2 Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere:
3 pentru că, întrucît n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu.
Read 669 times

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.