Vino la Iisus

(0 votes)
Vino la Iisus

Un subiect crucial... Saptamana aceasta am ascultat la radio un evanghelist care argumenta excelent că rezolvarea problemelor = să vii la Iisus. Vino la Iisus, punct cu punct...

Nu este pentru prima dată când rămân nedumerit atunci când ascult o predică de tip lozică pioasă, creştină. Vorbitori excelenţi, urmăriţi şi emisiunile lor TV... Când evanghelistul Louis Palau a venit în România, media creştină evanghelică nu mai prididea cu transmiterea predicilor lui. Iar subiectul era tot acesta, VINO LA ISUS... Cel mai important lucru... Dar ce înseamnă să vii la Iisus? Nu cumva preluăm mecanic acest adevăr şi-l golim de conţinut, transformându-l într-o idee de-a gata?

Să începem cu negativul. Ce însemnează să nu vii la Isus. Marcu 9 – se spune cum Isus cobora cu 3 ucenici de pe munte. Contextul: episodul schimbării la faţă... 3 colibe... Amish-ii au rămas în colibele din sec.XVII... refuzând să coboare în vale la civilizaţie.

Marcu 9,14-17..., Şi concluzia, deşi l-am adus la Tine, nu s-a întâmplat nimic... Cam aşa se spune... Uite că m-am creştinat şi sunt acelaşi... Mulţi convertiţi părăsesc credinţa dezamagiţi că sunt aceeaşi... Am venit la Iisus dar... nimic. Ba mai rău: trebuie să mă prefac pentru că altfel fraţii mă judecă. Aşa că mimez şi eu că sunt transformat, fericit şi cruciuliţa creştină ca ecuson la vedere.

Venise la Iisus? Nu ci la ucenici. Şi a făcut trei greşeli:

1 – Prima greseala. Ucenicii şi cărturarii se certau... iar omul acesta a stat de partea ucenicilor, a adevărului. Dar, atenţie, a veni la un adevăr teologic nu înseamnă a veni la Iisus.
Ii intebăm pe cei care vor să se boteze dacă acceptă şi cred doctrinele credinţei creştine. Dar nu este acelaşi lucru cu primirea lui isus ca Mântuitor personal. Poţi să crezi că trupul este templul Duhului şi Trinitatea şi Natura lui Christos dar aceste adevăruri teologice sunt una si relaţia ta cu Iisus este alta.
Uneori Iisus ne lasă încurcaţi în problemele noastre şi chiar îngăduie lui Satana să ne atace şi mai tare - şi mă refer nu doar la proseţii convertiţi ci în genera l- pentru ca să ne îndreptăm spre El ca singura soluţie. Altfel ne-am mulţumi cu frumuseţea doctrinei creştine (este frumoasă şi logică) fără să intrăm în relaţie cu centrul acestei doctrine, Iisus...
2 – A doua greşeală: Învăţătorule, m-am rugat de ucenicii tăi... v.18 up. Nu aţi auzit persoane care s-au lăsat dezamăgite de ucenicii lui Iisus? Păi credeam că aici la voi în biserică toţi sunt sfinţi! ne reproşează şi noi dăm din colţ în colţ argumentând că pădure fără uscături, să vezi că aici îşi concentrează diavolul efoturile, etc...Adevăruri. Dar şi celălalt are adevăruri din astea... Oameni răi şi lumeşti şi în biserică...
Observaţie: Ucenicii nu erau mai puţin ucenicii lui Iisus pentru că nu au putut să scoată duhul rău! Biserica lui Christos rămâne Biserica lui Christos chiar şi atunci când pare că nu are putere să scoată demoni la comandă. Dacă vii în Biserică şi constaţi păcate şi probleme şi bârfe, nu însemnează că aici nu este biserica lui Iisus şi ucenicii lui Iisus. Dar atenţie ! a veni la ucenici nu înseamnă a veni la Maestru, la Iisus...

3 – A treia greşeală . V. 22. up... Dacă poţi să faci ceva... Credea acest om în Iisus? Credea dar era o credinţă omenească. Da, noi putem crede, cu forţele noastre psihologice dar nu atât cât să ne facă să trecem peste încercăre.
V.23... Dar acum omul spune un paradox. Crede, ajută necredinţei mele...

Cercetând Istoria adventă am fost uimit să înţeleg ce s-a întâmplat la 1888, la sesiunea CG Minneapolis.... Jones şi Waggoner au prezentat şi acest adevăr la care face referinţă tatăl demonizatului. Că ceea ce oamenii numesc credinţă şi la care apelează în predici şi în conversaţie, nu este credinţă ci necredinţă... Credinţa care m-a făcut să accept Sabatul şi botezul... este necredinţă dacă decizia a fost luată doar pe baza logicii. Scrie aşa, da. Păi aşa o fi, că doar este în Biblie.... De prea multă raţiune fără elementul sufletesc personal, nu mai percepem relaţia cu Isus ci doar relaţia cu preceptele lui Isus...

Când mă duc în România, am încredere într-un pilot pe care nu l-am văzut niciodată şi într-o asistenţă tehnică a unei echipe de mecanici pe care nu-i ştiu. Când mă duc la medic, de asemenea, îi spun păsurile şi durerea mea, fără să ştiu dacă este un expert sau un repetent care a trecut şi el clasa cu greu, pe banii lui taică-său care l-a vrut doctor cu orice preţ. Nici măcar nu am cum să ştiu dacă îi este aminte să mă asculte şi nu cu gândul la ale lui... Toţi oamenii au acest fel de credinţă. Umană, firească...
Noi nu avem însă în mod firesc credinţa cu care trebuie să venim la Christos. Această credinţă este un dar. Ap. Pavel scria: Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă şi aceasta nu vine de la voi ci este darul lui Duumnezeu.

Omul acesta a înţeles. Ajută tu necredinţei mele, şi a primit de la Iisus rezolvarea problemei... Şi a văzut spiritual şi a înţeles că depindea cu totul de Iisus ... Iar în urma acestei constatări, fiul i-a fost vindecat. De fapt toate minunile Mântuitorului, toate aspectele legate de relaţia lui Iisus cu oamenii au ca scop să ne înveţe cum se vine la El.

Suntem puşi în încurcătură de alt paradox. De ce Isus era atât de binovoitor şi vindeca peste tot cu zecile, cu sutele, acum 2000 de ani în Palestina şi de ce sora noastră, credinciosă, moare după o lungă şi grea suferinţă deşi puterea lui Iisus este aceeaşi?
Dacă Isus i-a vindecat pe leproşi era greu lui Iusus să vindece băiatul meu care a murit de leucemie? Dar minunile şi vindecările nu au fost făcute în primul rând ca acte de caritate ci pentru ca noi să înţelegem cum trebuie să venim la Iisus...privind la oamenii care au venit în contact cu El în timpul celor trei ani şi jumătate de lucrare = 1260 de zile.

TREI EXEMPLE:

I - Ioan 4: 43- La Isus a venit un slujbaş împărătesc. V.47... la rugat să vină şi să vindece pe fiul lui. Credea el ? Isus i-a zis: "Dacă nu vedeţi semne şi minuni. Nu credeţi. Credea slujbaşul? Păi doar venise la Iisus... pentru vindecare. Categoric că nu credea. Avea o credinţă de tip condiţional: Dacă îmi va vindeca fiul, cred; dacă nu, nu... Iar Iisus l-a ghicit...
Omul acesta îl iubea pe Iisus? Mă îndoiesc. De fapt îşi iubea fiul şi orice om normal, păgân sau nu, rău sau bun, o face. Cei mai egoişi dintre oameni sunt capabili să facă orice pentru copiii lor. Un lucru normal deci.
Şi omul acesta vine la Isus – am remarcat cum: fără să creadă şi fără să-L iubească pe Iisus – vine ca să Îl roage ceva.. Va accepta Iisus rugăciunea lui? Răspunsul iniţial al lui Isus a fost un refuz : Eu nu-I pot ajuta pe cei egoişti şi necredincioşi...

Noi creştinii credem că avem noţiuni clare. Ştim că cineva care se roagă nu poate fi ascultat dacă nu are viaţa pusă la punct, moralitate pe toată linia. Şi la urmă să spui Facă-Se voia Ta, Tu Doamne esti pe primul loc, Tu decizi. Deci ce poate să facă acest sutaş? Să-l iubească pe Iisus...

Păi dragoste cu sila nu se face... Şi atunci sutaşul şi-a impus să gândească pozitiv: cred, cred, şi îl iubesc pe proorocul, nu mă mai gândesc la copilaşul meu de acasă ci aici, la Dumnezeu, onoarea Lui contează. Dar degeaba, omul este născut în păcat şi pe de altăî parte cum să comande sentimentelor?
A doua soluţie: Să spună: Nu-i pentru mine aşa ceva... Îmi spunea cineva care făcea yoga: Domnul pastor, eu nu am gene pentru mântuire.... OK, şi eu sunt la fel, necredincios.

Dar mi-l imaginez pe sutaş în disperarea lui cum îl ia pe Iisus de haină şi strigă disperat: Doamne, vino până nu moare, lasă te rog psihologismele astea şi fă ceva că moare.... Şi Domnul i-a zis atunci: Du-te, fiul tău trăieste.
Are cumva Iisus o fire mai sensibilă şi dacă Îl iei tare, cedează? Nu, Ci sutaşul a înţeles că are o singură şansă de care să se agaţe aşa cum este, egoist şi necredincios. Doar Iisus contează!
Marea minune pe care a făcut-o Iisus nu a fost vindecarea copilului c altceva – revelaţia pe care a avut-o sutaşul. A crezut în aşa fel încât nu şi-a mai făcut probleme dcă să se fi vindecat copilul sau nu şi a rămas să asculte mai departe ce spunea Isus. Nu a telefonat acasă ca să verifice ci a ştiut că problema de viaţă şi de moarte pentru care venise, s-a rezolvat.

Cum adică, să vii la Iisus aşa cum eşti? Înclinaţia ta religioasă nu te va duce în cer ci poate la mănăstire. Însă atunci când primeşti de la Iisus credinţa şi dragostea, aurul curăţit prin foc, când El este totul în viaţa ta, poţi să spui că ai venit la Iisus. Şi ai rămas acolo.

A doua problemă interesantă şi care trebuie rezolvată este relaţia dintre credinţă şi emoţii, simţămimte.
II - Ioan 5 – vindecarea slăbănogului. De 38 de ani zace paralizat, teribil... Priviţi-l: aflat de partea cealaltă a pantei vieţii, la 50-60 de ani, o viaţă irosită în patul de paraplegic... Şi omul încă încearcă ceva... Chiar când boală este incurabilă, omul încearcă, încearcă totul. Tot speră că ultimii săi ani de viaţă să fie normali... Iar el vine tot la oameni şi aşteaptă tot de la oameni să-l arunce în apă. Nu de la Dumnezeu ci de la oameni aşteaptă salvarea... Vezi superstiţiile care-l mânaseră acolo, ideea falsă dar generală că un înger tulbura apa.
Şi într-o zi de Sabat, exact când se resemnase.... Aude o voce. (Sunt 5 etape psihice înainte de moarte iar ultimul dintre ele este resemnarea)..
În cazul paraliticului : cine are inţiativa mântuirii, noi sau Iisus? Scoală-te ia-ţi patul şi du-te acasă. Şi care este prima reacţie? Oare mă simt mai bine? Şi omul nu a simţit nimic ci s-a ridicat direct.
De unde a venit credinţa lui? Iisus este Cuvântul, iar credinţa vine în urma auzirii...
Cuvântul este Iisus... Biblia... Prezentarea Cuvântului....

Trebuie să simţit ceva atuci când suntem mântuiţi? Rugăciunea cuiva: Doamner sunt rău, te rog, sunt murdar şi rău, fă-mă mai bun. Şi omul se ridică fără să simtă nimic? foarte Mulţi oameni cad într-o capcană favorită a lui Satana. Confundă credinţa cu simţămintele. Ei aşteaptă să simtă ceva. Emoţiile care pot fi manipulate. Iar bisaericile harismatice evanghelice moderne sunt pline de oameni care-şi aduc simţămintele la biserică şi cineva le manipulează. După serviciul de închinare se simt mai bine, au simţăminte nu de vinovăţie ci de autoacceptare. Şi merg mai departe cu aceeaşi fire veche şi aşteaptă reasigurarea săpmânală de la amvon că totul eeste bine şi că sunt salvaţi oricum...
Omul nostru trebuie să se ridice de la rugăciune nu influenţat de simţăminte ci să creadă că este curat., că a fost curăţit pentru că a cerut aceasta în Numele lui Iisus. Iar apoi să audă glasul Mântuitorului : Du-te şi nu mai păcătui...

Foarte des, discutând cu oamenii, am constata că foarte mulţi nu au simţăminte senine faţă de Dumnezeu. Ei vor să simtă ceva... De fapt trebuie să crezi.-..Îi cer să mă ierte şi El m-a iertat. Credinţa nu se bazează pe emoţii şi simţăminte ci pe Cuvântul lui Dumnezeu în care totul este Da şi Amin...

III - Ultimul exemplu. Matei 8. De fapt noi nu venim la Isus ca să ne vindece copiii demonizaţi... Dumnezeu consideră că altceva este mai important. V.1.2... Matei 8...
Leprosul... Minunea aceasta ste radical diferită... Ce întreba Isus pe toţi ceilalţi? Crezi? Ce a întrebat aici Isus? Nimic. Lepra este simbolul păcatului. De multe ori se întâmplă ca Dumnezeu să nu ne răspundă la rugăciunie aşa cum am vrea şi când am vrea dar există o rugăciune ascultată imediat şi prompt: rugăciune pentru curăţirea de păcat.

Oricine am fi şi oricare ar fi condiţiile noastre preznte, dacă venim la Iisus aşa cum suntem, cu simţăminte negative, complexe de vinovăţie, resentimente şi depresii, şi spunem : Doamne, cer iertarea păcatelor, mântuirea ! EXACT în acelaşi moment proimim răspunsul. Cine are Fiul, are viaţa (1 Ioan) Fiul lui Dumnezeu nu trebuie să fie rugat de două ori ci ne ascultă gata să ne ierte şi să ne primească. Vino la Iisus şi rămâi aici !
Read 594 times

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.