Ce faci atunci cand ramai singur?

(0 votes)
Oamenii "iubesc sa fie iubiti", nu-i asa? De cate ori ti-ai dorit ca cineva sa te urasca? Poti numara pe degete... sau nu-ti aduci aminte de nici un astfel de moment?

Dumnezeu ne-a ceat fiinte sociabile. Si chiar daca nu suntem intodeauna gata sa iubim, sa facem binele, ne-am dori ca cei din jur sa faca aceste lucruri pentru noi.

Din nefericire sunt putini acei oameni... si mai rau este atunci cand nici cei de la care ai cele mai mari asteptari nu se ridica la aecst standard, ci dimpotriva, sunt, parca, mai rai ca ceilalti.

Inevitabil ajungi in viata in momente de criza, momente in care te simti singur, parasit, urat de toti, fara nici o apreciere din partea celor ce te inconjoara. Aceste situatii sunt cele care ii duc pe multi la suicid, sau cel putin ii fac sa se simta straini si fara scop in aceasta lume.

Noi, insa, ca si crestini nu ar trebui sa avem astfel de ganduri... da e greu... E greu ca in ciuda faptului ca ai cazut Bacalaureatul (spre exemplu) sa iti mai gasesti scopul in viata. Acest lucru te debusoleaza.. faptul ca te-ai dezamagit pe tine, faptul ca familia ii reproseaza in loc sa te sprijine, te face sa te intrebi unde e Dumnezeu in acele momente...
In alte situatii (cum ar fi o despartire de logodnic(a)) te intrebi ce nu e in regula cu tine... de ce nu te intelege lumea... de ce nu-ti vad cei dragi adevarata valoare si dragostea ce le-o porti.

Dar haideti sa ne gandim la Creatorul nostru... ne-a asezat pe acest pamant sa ne pregateasca pentru Cer, iar noi ce facem? Ne legam de pamant, de parca nic nu am stii ca exista Cerul care ne asteapta. Suntem atat de ocupati cu studiile, cu prietenii, cu familia,ne straduim atat de mult sa ne cautam un partener si sa ne adunam averi incat uitam chemarea lui Dumnezeu pentru noi.
Si ce e mai curios: nici cand toate ne ies pe dos, cand nimic nu ne merge bine, nu ne intoarcem spre Dumnezeu... preferam sa stam bosumflati si "suparati pe viata".

Insa Dumnezeu nu gandeste ca noi ci ne intelege, "isi aduce aminte ca suntem tarana" si ne iubeste. Si de cele mai multe ori ne vorbeste in asemenea situatii pentru ca atunci suntem mai sensibili, mai vulnerabili... vine si ne mai da o sansa, ne da "un viitor si o nadejde".

Nu, nu ma refer exclusiv la intrarea in Imparatia lui Dumnezeu... ma refer si la viata de pe acest film. Totul in lume este trecator! Se duce familia, se duc prietenii, banii si mai repede... faima apune. Ce ramane? Da, dragostea.
Ba mai mult, dragostea pe care o arati celor din jur te implinesti.

Daca ajuti pe cel nenorocit de dragul lui Dumnezeu, vei descoperi o pace si o implinire... implinirea Cuvantului Sfant...

Ce ne mai da Dumnezeu? Este cu noi, ne poarta de grijam, ne da de lucru (sa nu somam spiritual), ne da frati si surori in mijlocul carora sa invatam sa iubim, sa iertam, sa incurajam, sa ridicam. Ochii ii vom tine mereu in sus, iar tot ceea ce se va intampla in jurul nostru vor fi doar lucruri trecatoare care ne vor ajuta sa ne urmam scopul: pregatirea pentru Cer.

Ai cazut un examen important? Nu-i nimic, il mai dai o data, si daca nu, Dumnezeu ti-a pregati deja alta meserie. Te-ai certat cu cel mai bun prieten? Fa-ti datoria, cere-ti iertare si iarta. Daca nu se rezolva, Dumnezeu ti-a pregatit deja prietenii pe urmatorii 50 de ani :). Trebuia sa te casatoresti si nu s-a intamplat? Sigur vei forma o casa cu o persoana mai buna, care pe viitor iti va fi un sprijin real. Si numarul viitorilor tai copii este deja in planul Sau.

Umbland cu Dumnezeu printre oameni nu vei fi o vedeta. Dar cei din jurul tau vor continua sa creada in dragoste, bunatate si in Dumnezeu, pentru ca vor vedea zilnic minunile LUI... in TINE.

Asa cum spune o maxima: "atunci cand nu-ti ramane decat Dumnezeu vei vedea ca El iti este suficient!".
Read 816 times
More in this category: « Unitatea De ce Doamne... »

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.