Prezentul...

(0 votes)
Am un obicei foarte ciudat pentru multi. Imi place sa stau intr-un loc aglomerat si sa observ oamenii. Imi place sa imi imaginez ce fel de persoane sunt, de unde vin si incotro merg, caut
fericirea pe fetele lor dar in zadar parca. E tragic cand vezi atata tristete pe fetele multora si acea graba de a imbratisa viitorul le acapareaza intreaga fiinta.

De ce nu putem trai prezentul asa cum este el ? De ce ne hranim numai cu recunostiintele trecutului si cu ambitiile viitorului?
Vrem atat de mult sa se scurga timpul si in acelasi timp sa traim prezentul cu bine si rau dar picam testul. Vrem atat de mult sa experimentam o clipa de neuitat dar trece asa de repede parca nici nu s-a petrecut. Parca a fost doar un vis. Si traim cu imaginea trecutului. Se intampla des si nu e o experienta prea placuta. Vrei sa dai timpul inapoi . . .
Vreau sa ma concentrez pe prezent dar gandul imi zboara spre viitor. Planurile, ambitiile, dorintele si visele toate se afla acolo . Ma cuprinde frica. E si ea acolo pentru ca nu stiu ce ma asteapta.

Dumnezeu este ACUM cu mine, nu am de ce sa ma plang de trecut sau sa`l plang, nu trebuie sa ma ingrijorez de viitor sau sa ma gandesc la el pentru ca atunci cand eu ma concetrez asupra lui ACUM si AZI, Dumnezeu imi da libertate. Prezentul este punctul in care Dumnezeu imbratiseaza realitatea.

Iubirea priveste in prezent.

Dumnezeu vrea ca noi sa ne gandim in viitor, insa doar atat cat e nevoie planifica ACUM actele de binefacere si lucrurile bune.
Trecutul a inghetat si nu mai poate curge, viitorul nu`mi ajuta prea mult ACUM, asa ca voi lua prezentul si`l voi pretui, voi lasa Libertatea si Iubirea sa imi conduca viata si poate va fi mai bine … poate .
Read 552 times
More in this category: « Dumnezeu. Oita »

Leave a comment

Make sure you enter the (*) required information where indicated. HTML code is not allowed.