Eram copil, si-atata bucurie o Ma insotea pe calea spre Hristos!
Aveam fiorul sfant de nostalgie,
Cand mici poveri ma apasau in jos.
Cor: In primaveri, treceam prin lungi zavoaie
Si canturi ascultam de ciocarlii;
Vedeam seninul cald, chiar si pe ploaie;
Cantam patruns de sfinte melodii.
Dar mai apoi, fiind pribeag prin lume,
Am fost atras de amagiri mereu;
Crezand ca au si slava si renume,
Mi-au stins cautarea dupa Dumnezeu.
Cor: Cautam mahnit adesea fericirea
Si, cand mi se parea ca o gaseam,
Eram mai trist, era nefericirea -
Dezamagit si frant iar ramaneam.
Tarziu am intalnit un sfant pe cale
Si eu i-am spus ce-n suflet am avut;
M-a ascultat, apoi mi-a zis cu jale:
„Intoarce-te de unde ai cazut!"
Cor: Azi m-am intors, imi pare rau de anii
Ce i-am pierdut si nu i-am folosit;
Imi plang trecutul: „Doamne,-Ti cer iertare...
Primeste-ma din drumul ratacit!...
Mai da-mi, o, Doamne, iar divinul cantec
Ce ma-nsotea cand eu eram umil!
Mai da-mi seninul anilor de fraged
Ca si atunci cand eu eram... copil...